Skip to content
VM Samael Aun Weor: Psihologie Esoterism Alchimie Gnoza Astrologie
Credinţa este cunoaşterea pură, întelepciunea experimentală directă
Samael Aun WeorMarea Rebeliune, cap 19
VOPUS | Gnoză arrow Mistică/Religie arrow Religia ca Ştiinţă


Religia ca Ştiinţă

Imprimare E-mail
Scris de Editor VOPUS   

Dacă facem un studiu comparativ al marilor Religii, vom descoperi că toate se sprijină pe aceiaşi piloni.

RELIGIE provine de la termenul „RELIGARE”, adică, obiectivul fundamental al fiecărui principiu religios este să se „relege”, să revină la a se uni cu propria sa Divinitate, reîntoarcerea la punctul de plecare originar, la FIINŢA filosofiei experimentale.

De fapt, realmente există doar O singură RELIGIE, UNICĂ şi COSMICĂ. Această religie ia diferite forme religioase, după vremurile şi nevoile omenirii.

Religie - Binecuvantarea Fecioarei

Aşadar, luptele religioase rezultă a fi absurde pentru că, în fond, toate sunt numai modificări ale RELIGIEI COSMICE UNIVERSALE. Ceea ce afirmăm îşi are dovada maximă în enorma asemănare simbolică şi teologică a tuturor religiilor.

Este evidentă iubirea pe care toate instituţiile mistice din lumea întreagă o simt pentru Divinitate: ALAH, BRAHMA, TAO, ZEN, I.A.O., INRI, MONADA, FIINŢA, DUMNEZEU etc. etc. etc.

Martirii, Sfinţii, Fecioarele, Îngerii şi Heruvimii sunt tocmai Zeii, Semizeii, Titanii, Silfidele, Ciclopii şi Mesagerii mitologiei păgâne.

Trinitatea creştină: Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt îşi are exponenţii săi în toate trinităţile religioase: Osiris, Isis şi Horus, în Egipt; Brahma, Vishnu şi Shiva, în India; Kether, Hokmah şi Binah, în Kabală etc.

Toate cultele îşi au Cerurile lor (dimensiunile superioare sau Aeonii Kabalei ebraice) şi reversul: Infernurile, cunoscute de asemenea ca „Avernus” (la romani), „Tartar” (la greci), „Patala” (la indieni), „Mixtlan” (la azteci) şi „Xibalba” (la mayaşi) etc.

Iisus Cristosul este reprezentat la persani prin Ormuz, Ahura-Mazda, teribilul inamic al lui Ahriman (Satan) pe care-l avem în noi. La hinduşi Krishna este Cristosul şi Evanghelia lui Krishna este foarte asemănătoare cu cea a lui Iisus din Nazareth. La egipteni Cristos e Osiris şi oricine îl încarna era de fapt un Osirificat. La chinezi Cristosul Cosmic este Fu-Ji, care a scris I-King, cartea legilor şi a desemnat miniştri Dragoni. La greci, Cristosul se cheamă Zeus (Jupiter la romani), Tatăl tuturor Zeilor. La azteci este Quetzalcoatl, Cristosul Mexican. În Edda, la germanici, este Balder, Cristosul care a fost asasinat de Hoder, Zeul Războiului, cu o săgeată de vâsc etc.

Astfel, îl putem găsi pe Cristosul Cosmic în mii de cărţi arhaice şi vechi tradiţii care vin cu milioane de ani înaintea lui Iisus… Maria, mama lui Iisus, este aceeaşi Isis, Iunona, Demetra, Ceres, Maia, Tonantzin etc., care l-a primit pe fiul său într-o concepţie imaculată. Fu-Ji, Quetzalcoatl, Buddha şi mulţi alţii sunt rezultatul concepţiei imaculate. Acestea abundă realmente în toate cultele antice.

Maria Magdalena este, în afara oricărei îndoieli, aceeaşi Salambo, Matra, Ishtar, Astarte, Afrodita şi Venus din toate religiile. Maria Magdalena, păcătoasa pocăită este aceeaşi Gundrigia, Kundri din drama wagneriană.

Toate cultele străvechi au încercat să-l conducă pe om la UNICUL MARE ADEVĂR şi de aceea rezultă uimitoare marea asemănare a tuturor formelor religioase, repetarea simbolurilor şi ideilor etc.

Diferite simboluri religioase - Religia ca Ştiinţă

A asculta fraze ca: „Eu deţin adevărul” sau „religia mea este singura care e de folos”, dovedeşte în mare măsură îngâmfare şi ignoranţă.

Totuşi, urmărind această ordine de idei, trebuie să ţinem cont de ceva extrem de important: toate preceptele, învăţăturile şi indicaţiile cultelor religioase nu ar servi la nimic dacă nu le experimentăm în noi înşine…

Din această cauză, în privinţa religiei, noi studiem religiozitatea în forma ei cea mai profundă. Gnoza studiază ştiinţa Religiilor.

Religiozitatea pe care o posedăm noi este extrem de ştiinţifică. Gnoza nu se conformează cu a accepta existenţa unui Dumnezeu aşezat pe un tron, judecând viii şi morţii. Gnosticul creează credinţa experienţei, a trăirii, a verificării şi nu a teoriilor.

În aceste timpuri în care trăim, religia a divorţat de ştiinţă şi ştiinţa de religie. Unii luptă contra altora şi alţii contra unora. Toţi se simt în posesia adevărului, nimeni nu simte că greşeşte.

Totuşi, religia care dispreţuieşte ştiinţa este o religie găunoasă, fanatică şi dogmatică sută la sută. Ştiinţa care respinge religia este o ştiinţă materialistă, ateistă, lipsită în totalitate de valori şi de principii.

Nu în lucrurile care se află în opoziţie se găseşte balsamul căutat de cel care aspiră după adevăr. Tezele şi antitezele trebuie să se îndrepte spre sinteză; trebuie să intrăm într-un spiritualism ştiinţific şi într-o ştiinţă spirituală. Este necesar să lăsăm la o parte dualismul conceptual, este urgent şi de neamânat să ne afiliem la un sistem transcendental; este nevoie de ştiinţa religioasă şi de o religie ştiinţifică.

Religia ca ştiinţă
AddThis Social Bookmark Button
Comentarii (0)add comment

quote
bold
italicize
underline
strike
url
image
quote
quote

busy
 
< Adevărul despre Iuda   Săptămâna Sfântă- Tradiţia Echinocţiului de Primăvară >

Stâlpii Cunoaşterii

Ştiinţă
Artă
Filozofie
Mistică/Religie