Binecuvântata Mamă Natură |
Scris de Editor VOPUS | |||
Natura este o mamă întotdeauna fecioară. Natura este întotdeauna fecioară şi întotdeauna mamă. Natura este o mamă austeră şi bună la inimă. Tot ce este în jurul nostru este însufleţit de mâinile Sale, de la neînsemnatul fir de iarbă, până la cel mai înalt copac, de la micul gândăcel până la impunătorul elefant, de la minuscula pietricică până la munţii măreţi, de la firava flacără până la strălucitoarele stele… Corpul fizic cu ajutorul căruia ne deplasăm şi care este atât de important pentru noi în această lume este construit cu ajutorul inteligenţei Mamei Natură, ţinând cont şi de faptele din existenţele trecute ale fiecăruia. Conştiinţa Naturii palpită în inima arborelui, în inima tandrului viermişor care se târăşte pe pământ, în inima acvilei care semeaţă bate din aripile sale îndrăzneţe peste masivele muntoase giganteşti de granit, care străpung cu turnurile lor crenelate albastrul cerului. Conştiinţa Naturii dă formă tuturor lucrurilor, organizează petalele florilor care înmiresmează cerul cu aromele lor şi ordonează mişcarea aştrilor în magnifica orchestraţie a infinitului. Inteligenţa Mamei Natură este armonie, perfectă armonie, dar cum o putem percepe dacă în interiorul nostru este haos, contradicţie. Este necesar să căutăm liniştea , pacea interioară, clipă de clipă ... Departe de oraş şi de zgomotele acestuia, căutând liniştea în exteriorul şi în interiorul nostru ... în adâncul muntelui, templul Naturii, aici în muzica frunzelor mângâiate de vânt, aici unde culorile sunt mai vii şi mai intense sub picături de ploaie şi încălzite de razele de soare. Aici... înveţi să asculţi muzica din jurul tău ... muzica pârâului ce cu atâta forţă şi tenacitate luptă să iasă din strânsoarea stâncilor, cântecele păsărilor jucându-se printre crengile copacilor, muzica tuturor acelor animale necunoscute nouă, sau neluate în seamă, muzica vântului ce coboară, învăluind miile de fire de iarbă apoi se ridică în înaltul cerului şi cuprinde natura într-un etern „wuuuuuu” , muzica stelelor... te aşezi şi contempli această magnifică simfonie a Naturii...uşor simţi cum te cuprinde un sentiment de respect. Atât de minunat este templul Mamei Natură, de la firul de iarbă până la stelele îndepărtate, totu-i o linişte cântată... respiri, aerul este atât de puternic, atât de curat ... te linişteşti şi mai mult şi vezi cum totul în jurul tău se mişcă într-un graţios vals al vieţii. Mii de suflete, elementali ai apelor, aerului, focului, pământului însufleţesc florile, apele, copacii, stâncile, păsările, norii, ceaţa, ploaia, gâzele, vântul, animalele toate. Toţi aceşti copii ai Mamei Natură ondine şi nereide, silfi şi silfide, gnomi şi salamandre şi toate sufletele ascultă de forţa teribil de divină a Binecuvântatei Mame şi nu îi rănesc graţia divină căci toate aceste suflete sunt inocente. Natura este o mamă austeră şi iubitoare. Când pătrundem pe munte, o vedem înăuntrul templului magnific, cu coroana sa de aur şi în alb strălucitor, cârmuind elementele în luptă... toţi îngerii inocenţi ai pământului, ai apei, ai focului şi ai aerului se supun binecuvântatei Zeiţe Mamă a lumii. Dacă am contempla cu adevărat, am vedea frumuseţea diafană a acestor suflete, şi pentru câteva clipe am trăi în armonie în acel templu magnific, iar Fecioara Mamă te-ar binecuvânta, sărutându-te pe frunte ... atunci ai deveni copilul care plânge şi se bucură la sânul mamei sale, spunând, implorând: Ajută-mă , Mamă să văd cu adevărat, să aud cu adevărat, să simt cu adevărat ... ajută-mă să mă trezesc, nu mă lăsa în această beznă ... Aceste clipe de linişte şi emoţie îţi vor aduce pace, iar atunci când în interiorul tău va fi furtună, atunci când anumite circumstanţe te vor mâhni, adu-ţi aminte de aceste emoţii ce îţi aduc în ochi sclipiri , adu-ţi aminte de "Fecioara Mamă a lumii" şi luptă să ajungi de fiecare dată în templul Binecuvântatei Zeiţe a lumii, cu sufletul sau cu totul... acolo unde ai simţit cu adevărat... armonii cântate, sublime emoţii, pe care cuvintele nu le pot descrie... Maria, Adonia, Insoberta, Isis, Astarte au simbolizat-o mereu pe fecioara Celestă a Naturii. Natura este un mare atelier unde Dumnezeu lucrează. Natura este templul Fecioarei Mamă a Lumii. Înţelegând ce ne transmite Samael Aun Weor, nu vom profana acest minunat templu, prin gândurile, emoţiile sau mai ales prin acţiunile noastre. Să încercăm să trăim în armonie cu noi înşine şi natura înconjurătoare, în acest fel vom putea experimenta ce este cu adevărat fericirea. Dar înainte de toate să mulţumim în linişte şi să mulţumim din nou ... tot nu va fi de ajuns. Aşa cum spunea marele Constantin Brâncuşi "Nu vom fi niciodată destul de recunoscători faţă de pământul care ne-a dat totul". Cu sinceritatea copilului cuminte să contemplăm deci frumuseţea Mamei Naturi. Călători suntem cu toţii, iar inocenţa este cărarea ce duce la templul "Fecioarei Celestă a Naturii". Fragmente extrase din “Cartea Fecioarei din Carmel”, de Samael Aun Weor Comentarii (1)
Iuliana Ionescu said:
|
Cazualitate sau Cauzalitate > |
---|
Ştiinţă |
Artă |
Filozofie |
Mistică/Religie |
Materiale pentru descarcare |
Revista Phoenix (format .pdf) |