A Se Acuza pe Sine Însuşi |
Scris de Samael Aun Weor | |
Esenţa pe care fiecare dintre noi o poartă în interiorul său, vine de sus, din Cer, de la stele... Incontestabil, Esenţa minunată provine de la nota „LA” (Calea Lactee, Galaxia în care trăim). Preţioasa Esenţă trece prin nota „SOL” (Soarele) şi apoi prin nota „FA” (Zona Planetară), intră în această lume şi pătrunde în propriul nostru interior. Părinţii noştri au creat corpul potrivit pentru a primi această Esenţă care vine de la Stele... Lucrând intens asupra noastră înşine şi sacrificându-ne pentru semenii noştri, ne vom întoarce victorioşi în sânul profund al Uraniei... Noi trăim în această lume pentru un oarecare motiv, pentru ceva, pentru un anumit factor special... Evident, în noi există multe lucruri pe care trebuie să le vedem, să le studiem şi să le înţelegem, dacă într-adevăr aspirăm să ştim ceva despre noi înşine, despre propria noastră viaţă... Tragică este existenţa aceluia care moare fără să fi cunoscut motivul vieţii sale... Fiecare dintre noi trebuie să descopere de unul singur rostul propriei sale vieţi, ceea ce îl menţine prizonier în temniţa durerii... În mod evident, există în fiecare dintre noi ceva ce ne amărãşte viaţa şi împotriva căruia trebuie să luptăm cu hotărâre... Nu este absolut necesar să continuăm trăind în nenorocire, este urgent să reducem la praf cosmic ceea ce ne face atât de slabi şi de nefericiţi. Nu ne serveşte la nimic să ne înfumurăm cu titluri, onoruri, diplome, bani, raţionalism subiectiv inutil, virtuţi învechite etc., etc., etc. Nu trebuie să uităm niciodată că ipocrizia şi vanităţile prosteşti ale falsei personalităţi, fac din noi oameni neîndemânatici, demodaţi, retardatari, reacţionari, incapabili de a vedea noul... Moartea are multe semnificaţii, atât pozitive cât şi negative. Să luăm în consideraţie acea magnifică observaţie a „Marelui KABIR Iisus Cristosul”: „Fie ca morţii să-şi îngroape morţii.” Mulţi oameni, cu toate că trăiesc, sunt de fapt morţi pentru orice posibilă muncă asupra lor înşişi, şi, în consecinţă, pentru orice transformare intimă. Sunt persoane îmbuteliate în dogmele şi credinţele lor; oameni pietrificaţi în amintirile zilelor de mult trecute; indivizi plini de prejudecăţi ancestrale, persoane sclave a „ceea ce va spune lumea”, înfiorător de călduţe, nepăsătoare, uneori „pedante”, convinse că deţin adevărul pentru că aşa li s-a spus etc. etc. etc... Aceşti oameni nu vor să înţeleagă că această lume este un „Gimnaziu Psihologic”, prin intermediul căruia ar fi posibil să anihilăm acea urâţenie tăinuită pe care o purtăm cu toţii în interior... Dacă aceşti bieţi oameni ar înţelege starea atât de deplorabilă în care se află, ar tremura de groază... Însă, astfel de persoane au întotdeauna cea mai bună părere despre ele însele; se laudă cu virtuţile lor, se simt perfecte, binevoitoare, serviabile, nobile, caritabile, inteligente, cred că îşi îndeplinesc datoriile etc. Ca şcoală, viaţa practică este formidabilă, dar a o lua ca pe un scop în sine este în mod evident absurd. Cei care iau viaţa în sine însãşi, aşa cum se trãieşte zilnic, nu au înţeles necesitatea de a lucra asupra lor înşişi pentru a obţine o „Transformare Radicală”. Din păcate, oamenii trăiesc în mod mecanic, nicicând nu au auzit vorbindu-se ceva despre munca interioară... Să ne schimbăm este necesar, dar oamenii nu ştiu cum să se schimbe; suferă mult şi nici mãcar nu ştiu de ce suferă... A avea bani nu este totul. Viaţa multor persoane bogate se dovedeşte a fi cu adevărat tragică... Psihologia Revoluţionară, de Samael Aun WeorComentarii (0)
|
< Esenţa | Viaţa > |
---|
Ştiinţă |
Artă |
Filozofie |
Mistică/Religie |
Materiale pentru descarcare |
Revista Phoenix (format .pdf) |