Este perimat să ne gândim la Gnoză ca la un simplu curent metafizic introdus în sânul creştinismului. Gnoza constituie o atitudine existenţială cu caractere proprii, înrădăcinată în cea mai veche, elevată şi rafinată aspiraţie esoterică a tuturor popoarelor, a cărei istorie, din nefericire, nu este bine cunoscută de către istoricii, teologii, sociologii şi antropologii vremii noastre